 Ungaria este situatã în inima Europei, în Bazinul munþilor Carpaþi, înconjurat de Alpi, de munþii sudslavici ºi de lanþul munþilor Carpaþi.
Maghiarii au ajuns în Bazinul Carpatic în secolul al VII-lea. Faþã de atacul turciilor pecenegi în anul 895 cãutînd o þarã nouã ºi în speranþa unei vieþi mai sigure au luat drumul spre bazinul Carpatic. Din jurul lor au ales ca principe pe Árpád. Pânã la sfîrºitul secolului al XI-lea ungurii au devenit biruitori în Europei Centrale, fiind cuceritori în sudul ºi estul continentului.
În anul 1301 a dispãrut dinastia Árpád, care a fost urmat pe tron de dinastia napol-francez Anjou.
Domnia regelui Anjou al II-lea era memorabil mai ales pentru politica lui cuceritoare.
Ungaria a devenit o mare putere în Europa Centralã, ºi a menþinut aceastã poziþie pânã la anul 1490, moartea regelui Matias I. Înflorirea culturalã, fondarea primei facultãþi maghiare (Pécs, 1372) dã dovadã cã Ungaria Anjouilor a prosperat ºi în momentul de crizã a Europei Occidentale.
În aceastã perioadã (începutul sec. XV.) turcii ameninþau þara în mod direct. Subjugarea þãrii a fost împiedicatã de legendarul conducãtor de oºti Hunyadi János (Iancu Corvin de Hunedoara). Fiul sãu Hunyadi Mátyás (Matei Corvin) a fost ales ca rege încã din anii adolescenþei, în anul 1458. Dupã aceste evenimente, la bãtãlia de la Mohács (1526), armata ungariei a suferit o înfrângere, care pentru o perioadã îndelugatã a pecetluit soarta þárii. Þara sa despãrþit în trei pãrþi. Sfânta alianþã în anul 1686 a eliberat Buda. Cel mai mare reprezentant al liberalismului nobil ungur, contele Széchényi István ºi-a dat seama cã cauza principalã a rãmânerii în urmã a Ungariei este orânduirea feudalã. Kossuth Lajos, un alt politician ungur remarcabil al epocii, reprezenta o orientare mai radicalã decât Széchényi ºi a apelat la o publicitate largã. În 15 martie 1848 a izbucnit revoluþia din Pesta, dupã care au început tratativele de compromise cu iniþiativa lui Deák Ferenc „înþeleptul þârii”. Imperiul Hasburg datoritã tratativei în anul 1867 a devenit o confederaþie dualistã a Austriei ºi Ungariei. În anul 1914 Ungaria alãturi de Austria a intrat în primul rãzboi mondial, din care în anul 1918 a ieºit învinsã. În iunie 1920 Ungaria a încheiat tratativa de pace de la Trianon (Versailles).
În al doilea rãzboi mondial þara a luptat iarãºi alãturi de Germania. La sfârºitul rãzboiului mondial, dupã înfrângere, þara a ajuns sub suveranitatea ruºiilor. În februarie 1956 a murit Stalin, ceea ce a însemnat o posibilitate de democratizare pentru poporul maghiar.
În 23 octombrie 1956 a izbucnit revoluþia care a fost înfruntatã de armata rusã.
La sfîrsitul aniilor 80 Uniunea Sovieticã a recunoscut cã a ajuns în moment de crizã ºi nu poate sã menþinã puterea în zona de central-esticã a Europei. În 23 oct 1989 au proclamat Republica Ungarã. În 12.03.1999 Ungaria a încheiat tratativa de aderare în NATO, iar la 1.05. 2004 Ungaria a intrat oficial în Uniunea Europeanã.
|
